- 6 -
Amfore grecești și o frescă cu Diyonysos dansând, în mitologia greacă zeul vegetației, al pomiculturii, al vinului, al extazului și fertilității, denumit la romani și Bacchus sau Liber. Legenda spune că Dionysos, zeul grec al vinului, s-ar fi născut în Tracia, mai exact undeva pe teritoriul Daciei. Dacii aveau și ei un cult vechi pentru un zeu asemănător personificat de zeul Sabazios. Potrivit istoricului Strabon, regele dac Burebista ar fi ordonat distrugerea viilor.
O altă secțiune a muzeului mă poartă în istoria monedei, de la primele schimburi, sub forma trocului, la drahme grecești, dinari romani până la cardurile electronice de azi. Economistul Paul Samuelson a denumit banii ca fiind ”sângele economiei”. În orice caz a devenit tot mai mult forța subtilă care conduce această lume, din ce în ce mai materialistă. Nu departe de vorba populară ”Banul e ochiul dracului!”. Dar să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului, cum spunea Isus și să ne vedem mai departe de jurnalul nostru. În apropierea British Museum-ului se găsește Temple Bar, intrarea principal ceremonial în Londra (situată pe ruta dinspre Turnul Londrei și Palatul Westminster). Inițial a fost o barieră, o poartă ornamentată în stil baroc. Este menționată de mari scriitori în operele lor: Charles Dickens – ”Povestea celor două orașe”, Herman Melville – ” The Paradise of Bachelors and the Tartarus of Maids" , Virginia Woolf – ”The Years”. Pe monument este reprezentată Regina Victoria ținând un sceptru și o sferă aurite. În partea stângă este figurată știința: un glob, un sextant, o lunetă, o busolă, un craniu, un compas, o riglă, un ciocan, un clește, o roată dințată, iar în partea dreaptă – arta: figura lui Chaucer ( „ultimul poet al evului mediu și primul poet al noilor timpuri”), o vioară,o tamburină, o trompetă, un țambal, o harfă, măști, un șevalet, o pensulă, o daltă de sculptor. Deasupra monumentului, un dragon. Londra și oamenii săi... Nu sunt atent când trec strada, neobișnuit cu sensul invers al circulației și mă trezesc apostrofat de un biciclist: ”Fuck off! Fat guy! Watch where are u going!”. Probabil unul dintre sutele de curieri ce se strecoară ușurință prin traficul superaglomerat din centrul Londrei. Time is money! Nu prea am făcut cunoștiință cu britanici get beget în scurtul meu voiaj. Ca și cum ar alcătui o populație invizibilă. Patricia, simpatica și focoasă recepționeră portugheză. Sujit, bucătarul indian de la Shaftesbury Hotel. Colegele de apartament – o irlandeză roșcovană și o australiancă. Flores, o spaniolă brunetă. Conaționalii noștri – M. și R., alcătuind o familie disfuncțională, cu doi copii frumoși și sensibili. Surorile indience din Calcutta (Bombay) cu care am ieșit într-o seară într-un club cu muzică latino. Mi-a rămas in minte chipul solistei blonde, cu ochi verzi, metalici, impasibili cântând mecanic melodiile. Privirea aceea golită de orice sentiment... În stația de metrou, un chitarist cântând melodii irlandeze – Pub music. Îmi amintește de artiști ai străzii pe care îi admir cum ar fi Estas Tone. Procesiunea de tineri imbrăcați în alb și portocaliu, bătând un ritm adictiv din tobe și intonând HARE KRISHNA. Cultul Hare-Krishna aparține sectei hinduse numite Vishnuism, care susține că Vishnu, zeul suprem, s-a manifestat la un moment dat prin Krishna. Cultul Hare-Krishna este o versiune de export a hinduismului, adaptată gusturilor din Vest. Undeva în apropierea Parlamentului un protest, câteva sute de oameni , nu mi-am dat seama exact despre ce era vorba, steaguri verzi, albastre, rosii, multă gălăgie, un cordon de poliție, turiști curioși în jur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu