Am fotografiat cerul
Si am developat in suflet
O frantura din nemarginirea lui...
Era albastru-indigo,
Iar norii fugeau straniu
Spre un continuum atemporal.
In obiectiv am intemnitat
Si un soare suparat
de valurile ciclopice
Ce incercau sa-i estompeze stralucirea.
Era acolo si pescarusul Livingstone,
Zburand anevoie,
Cu o aripa ranita
din care curgea purpura sangerie
In oceanul verde-smarald.
Oceanul era verde,
Caci algele se contopeau
In simbioza cu fiinta lui marina.
Algele pluteau libere
Pe suprafata translucida,
Iar unicul lor punct de referinta
Era "Avata"
Piatra ascunsa din adancuri.
Grifonii involburau panza apei,
Urmarind sirene goale
Ce-si revelau sanii cu sfarcuri de coral
In valtori de suvoaie argintii.
Narvalii cu corn de sidef
Strapungeau mebrana iluzie
A apei transparente,
Incercand sa imopunga soarele
In avantul lor luciferic,
Demoni inversi cazand de jos in sus.
Balene uriase
expirau arteziene utropice,
Pictand orizontul
In nuante expresioniste,
Iar delfinii intampinau
Corabiile cu catarge fumurii
Ce se profilau discret la orizont.
...
Am fotografiat cerul
De pe corveta lustruita
De un mus adolescent
Cu apa sarata
Si molecule de plancton.
Aruncam ancora in larg
Pentru a ne contopi cu Afrodita,
Zeita zamislita din spuma de margaritar.
Aruncam colacul de salvare
Celor ce au inotat prea departe
In apa salina si inselatoare.
Meduzele si-au inceput dansul tranchilizant,
Intinzandu-si tentaculele peste tot.
Calutii de mare si-au prins cozile
De fucusii uriasi,
Ce si-au implantat radacinile
In teluricul din adanc,
Iar curcubeul si-a intins
Arcul rasfrant
Peste orizontul incremenit
In linistea primordiala.
(Nova Provincia Corvina, nr. 3/2006)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu