O călătorie în Tunisia reprezintă o experienţă soft într-o lumea arabă moderată. Reţetarul tradiţional al unei agenţii de turism este alcătuit din exotica excursie în Sahara (mai bine zis ţărmul acestui ocean de nisip), excursii opţionale în Tunisul colonial sau croaziera pe Mediterana cu o corabie cu tema “Hanul Piratilor” (sic!). Nu recomand varianta comodă de all inclusive şi relaxarea de pe plaja privată a hotelului. Apropo complexul unde ne-am aflat noi era inconjurat de un gard presarat cu cioburi de sticlă şi cu sârmă ghimpată. Mirajul explorării unui teritoriu cu o istorie fascinată vă va induce senzaţia de 1001 de nopţi orientale. Apropo, mirajele despre care am citit în poeziile lui Ion Barbu există şi au o explicaţie cât se poate de raţională. Poţi să admiri Moscheea de la Kairouan învăluită de un apus sângeriu şi să te întrebi de ce oare nici un porumbel nu zboară deasupra unuia dintre locurile sfinte ale Islamului.. Tunisia este un tărâm al contrastelor, aici există cel mai mare amfiteatru roman din Africa de Nord, dar tot aici se află platourile de filmare a două filme celebre : Războiul stelelor şi Pacientul englez. Aici cultura baccişului este un ritual ancestral, ce-ţi oferă maxim de adrenalină la off-road-ul cu jeep-ul printre dune ori o băutură americană, din aceea pe care o beau urşii polari, servită la botul cămilei.
La découverte du Tunisie
În acel octombrie blând din 2007, Republica Tunisiană era guvernată de dictatorul Yine El Abidine Ben Ali. „Primăvara arabă” îi va mătura cu furie pe toţi aceşti autocraţi ai unui sistem retrograd, începând din Libia lui Gadaffi, până în Egipul lui Mubbarack. Lumea în continuă transformare... deşi modului de viaţă islamic i se potiveşte o formă de guvernare mai rigidă, un sistem care să ţină sub control exagerările shariei si ale jihadului. Trăim într-o lume complexă, exodul dinspre Orient se repetă după câteva milenii iar matricea socială este deformată subtil de presiunea noilor politici globale.
Oraşele principale ale Tunsiei sunt capitala Tunis, Sfax, Sousse, Kairouan, Gabes, Bizerte. Se vorbesc limbile arabă, dar şi franceză ca un ecou al stăpânirii coloniale. Limba franceză se predă în şcoli încă din ciclul primar. Ţi engleza este cunoscută de o mare parte a populaţiei, economia bazându-se preponderent pe turism. Religia principală este cea musulmană, în proporţie de 98%, dar există şi un mic procent de evrei si creştini. Populaţia este de apoximativ 10 milioane locuitori. Moneda oficială este dinarul tunsian, care nu poate fi scos din ţară. Eu am riscat si am păstrat câteva monede şi bancnote pentru colecţia mea numismatică.
http://mihaiafilom.wixsite.com/victor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu